Arhivă pentru renault

Offline blogging din autocar

Posted in Navetistul with tags , , , , on August 30, 2009 by fourtyseven

Mă aflu undeva între Pergam şi Kuşadasi, scriind de pe EEEPC (un program Ubuntu numit Tomboy, mic şi uşor, perfect pentru notiţe şi alte asemenea) şi prestând Cargo la căşti. Cum era de aşteptat, aerul condiţionat cam nu merge, şi e cald de mori. Ironia e că mi s-a întâmplat la fel în Grecia, acum 2 ani, pe un autocar identic, aşa că dacă mergeţi în zone foarte calde evitaţi pe cât posibil autocarele Mercedes Benz. Acum, după ce mi-au trecut prin fosele nazale, pe rând, after shave, şprei, deodorant, transpiraţie, mâncare, motorină, m-am apucat să-mi aştern câteva idei pe aici.

Întâi de toate, anunţ un mic tratat despre naţionalismul turcesc. Sunt de cam 24 de ore în ţara asta şi sunt aproape copleşit. Dar asta mai încolo. Îmi place Turcia. În afară de arhitectura foarte puţin diferită, de drumurile foarte bune dar cu asfalt foarte… pietricios, de turcăleţi şi de naţionalismul de foarte bun gust, mă simt ca acasă. Negustorii pun până şi manele, suplimentând româna fragmentată ca să atragă clienţi.

În autocar rulează Toate Pânzele Sus. Film simpatic, dar majoritatea populaţiei prezente moţăie. Plus că ecranul e cam naşpa, în sensul că nu se vede absolut nimic. Revenind, cred că m-am îndrăgostit de ţara asta. Nu are nici preţuri prea mari, chit că nu se prea vorbesc limbi străine. Carlsberg e la preţ acceptabil, preţul de alimentară e radical mai mic decât preţul de terasă din România.

Normal, în drumul până aici am trecut prin Bulgaria. Care, în afară de faptul că pot să îmi ocup timpul traducând litere chirilice, e la fel de nasoală şi de distrusă ca de obicei. Încep să simt miros de apă minerală cu sulf. Habar n-am unde sunt. Nu contează. Deci, Bulgaria e nasoală. Blocurile lor sunt mai paradite decât cele din Râmnic. Decât cele mai distruse blocuri din Râmnic. Am în faţă cam o săptămână printre turcăleţi şi deja îmi place.

Altă chestie pe care am observat-o. Se simte că au fabrici Reno turcii. Adică, oriunde întorci capul, vezi mai mult ca sigur cel puţin o asemenea maşină. Tocmai am aflat că sunt la Izmir, de la ghidul nostru foarte vorbăreţ, care turuie despre absolut fiecare localitate. Aşa. Renault-uri, foarte multe. Inclusiv Dacia 1300 (chit că sub emblemă Reno), modelul vechi (concluzie logică, modelul Zâmbetu’ lu’ Iliescu este creaţie pur românească). Şi au turcii multe maşini vechi, pe care le tot conduc. Media de vârstă a maşinilor văzute întrece cifra similară din Ro.

Hai că scrisei destul pentru azi, ar trebui să mă apuc de micul tratat de naţionalism turcesc. Baftă mare, copii.

Anunțuri

Reno fail

Posted in Blog with tags on Martie 18, 2009 by fourtyseven

De când i-a pus motorul nou tata s-a trezit că i se tot înroşeşte indicatorul de baterie. Adică e pe ducă bateria. Azi când s-a uitat la el s-a uitat pe la alternator (n.r. – chestia aia care încarcă bateria în mers) şi a văzut că piuliţa care lega cu bateria era strânsă cu mâna. Adică nu cum trebuie.

Treabă românească.

Sau vorba lu’ Murphy, o treabă bună nu are cum să fie bună până la capăt.

Fără greieraşi

Posted in Stuff with tags , on Martie 16, 2009 by fourtyseven

Mai demult povesteam cum era să-i ia foc maşina lu’ tata. Între timp a dus-o la service, i-a schimbat motorul, şi zilele trecute am venit să o vedem înainte să o luăm. Mecanicii de acolo munceau de zor, în 4 ore deja suiseră pe ea motorul, mai aveau de reglat pe acolo, motor nou, rulaj fin, zgomot de tractor redus (faţă de Skoda &co.), în fine, totu’ bine. Da’ atunci i-am zis inginerului dacă e să scoată şi greieraşii din habitaclu (era unul pe la retrovizoare şi unul pe la radio). Acum la un rulaj de probă, chiar şi prin gropi, nu se mai aude nimic. Deci se poate. N-o să pricep niciodată de ce Reno nu a făcut-o din start fără greieri.

De ce fizica din şcoală e o prostie

Posted in Bună ţară, rea croială with tags , , , on Februarie 23, 2009 by fourtyseven

Ieri era să ne ia foc reno-u’. Pe motorină. Am luat de la Petrom motorină, am mers o sută de kilometri şi apoi a început să gâfâie maşina. Mergea greu, pierdea putere, băga un zgomot ciudat. Pe la Focşani a crăpat. Adică s-a oprit. A reuşit să o mai pornească şi a mers vreo 2-3 sate cu 40-50 la oră, abia mergea maşina (care, de altfel, făcea şi un zgomot foarte ciudat) şi la un moment dat simte tata că o ia maşina la goană. Adică se accelerează tare motorul, şi începe să intre fum în cabină. Imediat scoate tata pe liber. Ăla din faţă constată, şi se dă jos cu stingătorul.

Dudele lucrase la un IAS, şi le avea cu dizelarele. A constatat repede că nu era vorba de foc, ci doar de o supraturare, care se mai întâmplă. L-a pornit, iar s-a turat în draci, l-a oprit instant. Mai încolo au reuşit iar să-l pornească. În Râmnic pe Eroilor a decedat maşina. Acum e în service. Zic ăia că era prea mult ulei şi s-a amestecat cu motorina. Alţii speculează că s-a dus un pinion la pompa de injecţie. Eu zic că s-a pârlit regulatorul şi de-aia s-a accelerat motorul. Că un dizelar tinde mereu să se accelereze singur.

Dacă tata s-ar fi bazat exclusiv pe cunoştinţele de fizică eu acum eram în biserică jelindu-i. Pentru că la fizică nu îţi spune nici ce poate provoca o asemenea turaţie. La motorul diesel se predă un amărât de randament. Şi dacă era după asta, în ultimele sale clipe, în loc de a scoate maşina pe liber şi a o opri, ar fi calculat randamentul şi ar fi găsit că scade invers proporţional cu temperatura, ştiţi ce se întâmpla. Pentru că ni se predau nişte porcării inutile, nu ne zice nimeni ce probleme ar putea apărea la respectiva maşină.