Arhivă pentru manelism

Paralele

Posted in Bună ţară, rea croială, Stuff with tags , , , , , , on August 13, 2008 by fourtyseven

România nu este chiar atât de diferită de Occident. Adică, pe dinăuntru, „lumile” sunt exact la fel. Vreau acum să mă refer la ceva legat de rase.

Mai precis, de rasele care au avut o istorie asemănătoare. Negrii lor şi ţiganii noştri. Mie mi se pare că „destinele” lor sunt aproape identice. Să o luăm cu începutul. Cu toţii ştim că populaţia afro-americană şi-a început existenţa ca sclavi, populaţie muncitoare, pe plantaţiile din sudul Statelor Unite. Asta ştie aproape oricine. Nu la fel de mulţi, însă, ştiu că ţiganii au fost aduşi în România de sud şi est (din Pakistan, probabil – de-asta şi seamănă aşa de mult cu indienii) ca să muncească pe moşiile boierilor ca robi. Seamănă? Cred că da.

Cu toţii ştim că negrii au ajuns să trăiască şi liberi, începând din 1860, şi să scape de segregare, prin anii 50-60. Ţiganii de la noi, pe la sfârşitul secolului al 19-lea, au fost „sloboziţi” (încercaţi să fiţi SERIOŞI şi să prindeţi sensul real al termenului). Şi aşa s-au fondat în România multe sate numite Slobozia. E imposibil să nu dai de cel puţin unul. Pare-mi-se că pe Laura Stoica a ucis-o un ţigan care căra fier vechi domiciliat lângă Râmnic, în Slobozia Bradului.

Tot din cauza asta, nu prea sunt la fel de mulţi ţigani în Transilvania sau în satele de răzeşi (nu erau boieri=>nu aveau ţigani robi) aşa cum nordul SUA nu este atât de faimos pentru populaţiile de negri pe cât este sudul.

Şi, în final, ajungem la capitolul influenţei lor asupra muzicii. Atât muzica blues cât şi cea lăutărească, ţigănească adevărată, s-au născut din zicala „ţiganului când îi e foame cântă”. Ambele sunt „comori” muzicale şi momente de marcă ale istoriei muzicii. Diferenţa principală e că negrii după eliberare au dezvoltat jazz-ul. Azi, vedem peste tot manelişti şi opulenţă din partea ţiganilor. Maşini „bengoase”, „tunate”, merţane, chestii. Ne plângem că sunt mulţi manelişti. Şi că ne deranjează.

Hai să ne gândim un pic şi la ce este peste ocean. Rap, hip-hop, care (azi, cel puţin), din punct de vedere al calităţii, sunt egale cu manelele noastre, Hummere opulente, maşini care îţi atrag ochii, majoritatea tot la negri. Şi la unii albi „convertiţi”, vezi „manelizarea” la noi. Diferenţa de esenţă între ei şi ţiganii noştri nu există. Dar pe ei îi preluăm şi îi apreciem drept „high quality”. Doar pentru că sunt de peste ocean. Asta fiindcă, am auzit-o, o zic şi o repet, „la român marca vinde mai bine decât calitatea”.

Români, gândiţi.

Din ciclul „uadafac?”

Posted in Bună ţară, rea croială, Localisme with tags , , on Iulie 12, 2008 by fourtyseven

Din ciclul „UADAFAC?”
Cât mi-am depus contribuţia (neînsemnată, ce-i drept) la recordul cu paiele, am auzit nişte urlete ca de stadion, care se apropiau şi sunau din ce în ce mai manelitic, şi abia după aia văd apropiindu-se… un cortegiu funerar. UADAFAC? Condus de o camionetă cu boxe (dinalea mari, de discotecă) din care urla… monstruozitatea, că altfel n-am cum să-i zic. Am tras-o în poză, ăia din spate sunt unul care urlă din gură şi unul care urlă din orgă. Aşa se înmormântează ţiganii?

Monstruozitatea

Monstruozitatea

Din ciclul "uadafac?"

Posted in Bună ţară, rea croială, Localisme with tags , , on Iulie 12, 2008 by fourtyseven

Din ciclul „UADAFAC?”
Cât mi-am depus contribuţia (neînsemnată, ce-i drept) la recordul cu paiele, am auzit nişte urlete ca de stadion, care se apropiau şi sunau din ce în ce mai manelitic, şi abia după aia văd apropiindu-se… un cortegiu funerar. UADAFAC? Condus de o camionetă cu boxe (dinalea mari, de discotecă) din care urla… monstruozitatea, că altfel n-am cum să-i zic. Am tras-o în poză, ăia din spate sunt unul care urlă din gură şi unul care urlă din orgă. Aşa se înmormântează ţiganii?

Monstruozitatea

Monstruozitatea

Cugetare (despre „manelitic”)

Posted in Bună ţară, rea croială with tags , , , on Iunie 30, 2008 by fourtyseven

Recent am avut parte de o bucată de conversaţie destul de interesantă pe mess. Citez:

„fourtyseven 47: ascult un maiden
fourtyseven 47: pentru suflet
fourtyseven 47: şi mi-am spălat pleata:P
[un dude]: pentru suflet……suna a manelar:D”

Şi m-a pus un pic pe gânduri faza. Adică, atât sunt de influente sunt manelele în era asta? Am ajuns în „manelitic” deja? În sensul că… dacă zici „pentru suflet”, pari a fi „manelitic”. Bun, atunci „Fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă feresc şi singur” e luată de manelitică (aici nu îmi asum drept pentru fază, am citit-o pe un blog, nu mai ştiu exact la cine, însă), mărci de renume precum BMW sau Mercedes au conotaţii manelitice deja profunde, tare mi-e că mâine-poimâine orice vorbă despre bani, prieteni, duşmani, Dumnezeu, dragoste, maşini, băutură, ţigani, afaceri o să însemne automat şi manele, nu? Deja muzica populară şi lăutărească (două comori ale culturii) sunt asociate strâns cu manelele, doar fiindcă sunt „în aceeaşi oală/ţară”. De ce asta? Fiindcă maneliştii se folosesc sau s-au inspirat de/din ele? Mai daţi-le naibii de manele şi manelişti, prea ne influenţează tare.

Sunt curios, câţi dintre voi (pe cinstite), credeţi, la prima vedere, că „Turbo Lover” nu e manea?

Cugetare (despre "manelitic")

Posted in Bună ţară, rea croială with tags , , , on Iunie 30, 2008 by fourtyseven

Recent am avut parte de o bucată de conversaţie destul de interesantă pe mess. Citez:

„fourtyseven 47: ascult un maiden
fourtyseven 47: pentru suflet
fourtyseven 47: şi mi-am spălat pleata:P
[un dude]: pentru suflet……suna a manelar:D”

Şi m-a pus un pic pe gânduri faza. Adică, atât sunt de influente sunt manelele în era asta? Am ajuns în „manelitic” deja? În sensul că… dacă zici „pentru suflet”, pari a fi „manelitic”. Bun, atunci „Fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă feresc şi singur” e luată de manelitică (aici nu îmi asum drept pentru fază, am citit-o pe un blog, nu mai ştiu exact la cine, însă), mărci de renume precum BMW sau Mercedes au conotaţii manelitice deja profunde, tare mi-e că mâine-poimâine orice vorbă despre bani, prieteni, duşmani, Dumnezeu, dragoste, maşini, băutură, ţigani, afaceri o să însemne automat şi manele, nu? Deja muzica populară şi lăutărească (două comori ale culturii) sunt asociate strâns cu manelele, doar fiindcă sunt „în aceeaşi oală/ţară”. De ce asta? Fiindcă maneliştii se folosesc sau s-au inspirat de/din ele? Mai daţi-le naibii de manele şi manelişti, prea ne influenţează tare.

Sunt curios, câţi dintre voi (pe cinstite), credeţi, la prima vedere, că „Turbo Lover” nu e manea?