Arhivă pentru elevi

Cum apreciază statul român elevii buni

Posted in Bună ţară, rea croială, De pe net with tags , , , , , on Noiembrie 15, 2008 by fourtyseven

Am mai scris multe apropo de asta. Apropo de olimpici şi de cum sunt trataţi elevii buni. Azi citeam un ziar mai vechi şi mi-au stat ochii pe asta. Citiţi.

Aşa. Deci. În condiţiile în care un deţinut merge la şcoală şi este prezent la minim 50% din orele de curs, îi dă un salariu minim pe economie. Nu mai ştiu cât e, da’ parcă e peste 5 milioane. Pe lună. Eu mă consider un elev bun. Am luat la Capacitate 9,80, sunt la clasă de bilingv, m-am plimbat pe la olimpiade şi am adus ceva rezultate. Ce-mi dă mie statul? 40 de lei pe lună alocaţie şi deplasări pe moca la concursuri. Asta evident, rareori. Şi o dată pe an câţiva bănuţi de la consiliile locale pentru rezultatele de la olimpiade. În nici un caz 5 milioane pe lună.

În schimb, am de dat bani la fondul clasei, la fondul şcolii (mind you, statul ar trebui să plătească totul în şcoli, nu elevii), preţuri exorbitante la uniforme de proastă calitate şi sandvişuri infecte de la chioşcul şcolii, şi nici măcar pe uşa din faţă a şcolii nu am voie să intru. Că de, e doar pentru profesori. Legislaţie de căcat.

Alte prostii. Citez din articol. „N-am vrut să-l omor, dar dacă n-o făceam eu, o făcea el! S-a luat de cumnata mea, a înjurat-o, a dat în ea, după aceea a dat şi-n mine. L-am lovit cu cuţitul! Am vrut să-i dau în umăr şi i-am atins o arteră…” Bun. Nu ştiu cât de adevărat era. Dar dacă era adevărat? Bietul om s-a apărat şi l-au trimis la închisoare. La o adică, dacă vrea un tâlhar să mă jefuiască şi îi trăznesc un pumn în cap şi ăla moare, eu sunt vinovat de omor. Lege de căcat.

Şi încununarea situaţiei vine aici. „Un student la matematică a ajuns după gratii, după ce a îmbrâncit un fiu de poliţai într-o discotecă. În loc să fie încadrat la omor prin imprudenţă, s-au făcut intervenţii şi procurorul l-a băgat la lovituri cauzatoare de moarte.” Încă o dovadă a faptului că unii sunt mai egali decât alţii. Şi că dacă îţi vezi de treaba ta în loc să ştii să fii mare furăcios sau mafiot, ai numai de pierdut.

Anunțuri

Valorile promovate în şcoli

Posted in Bună ţară, rea croială with tags , , , , , , , on Octombrie 20, 2008 by fourtyseven

Sau ce am eu cu învăţământul românesc. Să o luăm cu începutul.

1. Promovarea mediilor mari. Mă enervează la culme. E ca şi cum ar forma din fiecare elev o cărămidă standardizată. Mi se pare cea mai mare prostie recompensarea mediilor mari, fiindcă o medie mare nu reflectă neapărat valoarea unui elev – în sensul că se încurajează atitudinea de vânător de note sau ignorarea dezvoltării personale în favoarea învăţatului încontinuu. Deci, crearea unor tobe de carte, şi o dezvoltare laterală (în lăţimea cunoştinţelor, ca să mă exprim aşa) în loc de una în profunzime. Adică este mai apreciat elevul care învaţă la toate bine decât cel care la un obiect este extrem de performant iar la restul „onorabil”. Plus că anul ăsta în liceu din câte am văzut nu au fost premiaţi în nici un fel olimpicii. În schimb există burse de merit pentru mediile mari. Să nu mai vorbim că un specialist într-un domeniu ajută bugetul mult mai mult decât un „jack of all trades” care nu face nimic foarte bine.

2. Discriminarea. Se încearcă un învăţământ occidentalizat, politically corect, se descurajează atitudinile rasiste sau alte alea. Dar în regulament apar reguli de genul băieţii fără plete. Să-mi fie iertat, dar ce regulă cretină e asta? Cu ce afectează stafful şcolii că elevul X are plete? Nu suntem în vreme de război ca să se pună problema păduchilor şi a igienei. În plus, în momentul în care elevul X, pletos, îşi vede de treaba lui, îşi face treaba şi învaţă bine, nu contează lungimea părului. Mai e nevoie să-l citez pe Pittiş?

Şi doi. Nu e voie cu tricouri cu inscripţii rock sau satanice. Cu alte cuvinte, cocalarul cu jachetă cu „69” sau „de puta madre” (nu cred că e cazul să traduc) sau „Gigolo Italiano” are voie să se plimbe în pace prin şcoală. Da’ eu cu tricoul cu Judas pe care scrie „Defenders of the Faith” („Apărătorii Credinţei”) nu am. Şi asta în zilele de dinaintea uniformei.

3. Uniforma. Dezbătută şi răsdezbătută. Cel mai elocvent exemplu al standardizării elevului, al „eliberării” acestuia de personalitate şi de gândire.

4. „Profesorul are întotdeauna dreptate”. Cea mai pură formă a dictaturii. În societatea de azi, am învăţat că respectul îl câştigi. Cei mai buni profesori pe care îi am şi l-au câştigat singuri, şi nu au ridicat problema de a fi criticaţi, fiindcă nu aveam ce critica la ei. Altcineva însă s-a supărat tare pe faza asta.

În concluzie, mie şcoala începe să mi se pară din ce în ce în ce mai mult ca în videoclipul de la Another Brick in the Wall pt. 2, ăla de Floyd. Şi măcar de s-ar schimba, dar din păcate învăţământul românesc este încă dominat de o pleavă comunistă, care nu suportă ideea ca un elev să gândească.

Segregarea în şcoli

Posted in Bună ţară, rea croială with tags , , , , , on Octombrie 2, 2008 by fourtyseven

Mulţi zic că e de domeniul trecutului, dar aici nu e vorba de rasism. Mă refer la lucruri cu mult mai simple.

Ştim cu toţii că în şcoli elevii intră pe alte uşi decât profesorii. Şi, fac o paranteză, uşile alea sunt puse parcă în aşa fel încât să faci un ocol cât mai mare ca să intri în el. Ştiu că ieri fiind de serviciu am folosit uşa şi scara profesorilor din al doilea local al liceului şi am auzit clar semnele nemulţumirii staffului auxiliar (femeile de serviciu).

Am auzit poveşti cum că „înainte” elevii nu aveau voie să meargă pe acelaşi trotuar cu profesorii. Ok, uite care-i faza.

Da, profesorii sunt, în marea lor majoritate, oameni care merită un respect deosebit. Dar să nu uităm că sunt, totuşi, oameni. Nu zei. Ba mai mult, ei sunt plătiţi să vină în şcoli să ne înveţe pe noi. Deci, practic, nu există scuza că „vai, noi trebuie să fim mulţumiţi că profesorii ne fac favoarea că vin să ne predea”. Hello? Nu îşi iau pâinea de la gură pentru noi, sunt plătiţi. De-asta mi se pare ilogic ca noi să pierdem timp la intrarea în liceu. Sau la ieşire, când mie, vineri seara, îmi vine greu să ocolesc 200 de metri în timp cât mai redus ca să ajung în staţie să nu-mi ratez maşina. Şi în generală tot trebuia ocolită şcoala ca să intrăm.

Ba mai mult, la uşa profilor (unde „nu prea e trafic”) stau 4-5 gardieni comunitari. La poarta elevilor stă un ins bătrân cu aspect de beţiv care nu te lasă să ieşi să-ţi tragi ceva la xerox sau să mergi la o farmacie. Practic e o încălcare a drepturilor noastre de oameni (libertatea, mai precis) şi un ajutor incalculabil pentru chioşcul din liceu (unde cifra de afaceri e direct proporţională cu nesimţirea vânzătorului) care îşi face un monopol.

Apropo de respectul faţă de profesori, mai trebuie să zic că profesorii mei pe care îi respect cel mai mult sunt cei care nu fac abuz de autoritate, ci ne predau lecţia într-un mod cât mai plăcut, cu care glumim şi care nu ne dau un sentiment de cazarmă *coughprofadedesencough*.

Statul român îşi iubeşte olimpicii. Muuuuult.

Posted in Bună ţară, rea croială, Localisme with tags , , , , on Septembrie 23, 2008 by fourtyseven

Mda. Azi la 2 jumate ne-a chemat să ne premieze la Prefectură. De la şcoală, evident. Da’ oricum prima oră nu o făcuserăm că nu venise profa, iar a doua oră nu am făcut-o că era profu’ prezent la CJ. A treia oră e şi acum sub semnul întrebării.

Revenind. La 2 jumate cică să fim acolo. În stilul inconfundabil, abia pe la 3 şi 5 a început, fapt imortalizat de inspectorul general adjunct printr-un banc (citez): „În Ardeal a fost anunţată o şedinţă la un consiliu. Şi a zis „românii să vină la ora 3. Saşii la ora 4 că atunci începe””.

Şi dă-i cu cuvântarea prefectului. Care începe cu laudele electorale. Că în anii ăştia s-au dat mai mulţi bani pe învăţământ ca până atunci, că ce bun e guvernul, că aia că aia. Apoi cuvântarea premierului citită tot de el şi cam atât. Apoi vine una de a noua care a luat o menţiune specială (adică „premiu de consolare”) la o olimpiadă şi citeşte un discurs. Mi se face somn. Nu pot adormi că termină. Oricum, nu avea ce căuta.

Apoi vine emoţionat unul dintre cei mai buni profi de mate din ţară (adică proful meu) şi ţine o cuvântare. Pe care o deschide zicând verde în faţă că ar trebui să se dea bani. Menţionez că premiile pentru olimpici au fost foarte motivante. O diplomă amărâtă, o garoafă amărâtă şi un tricou. Apoi povesteşte cum la o conferinţă din Dallas au dat bani nişte elevi români ca să studieze cu 2 profesori români.

Oricum, vine premierea, pe profesorul de info îl face aia care prezintă Alina din Alin, apoi îi încurcă numele, directorul adjunct se împiedică… şi primesc tricoul! CE MINUNE!

CEEE MINUNEEEEE MAAAAAAAAAAAREEEEEEEEEEE!

E mărimea S. Adică nu îmi vine. Eu port M sau L. Tricoul e S. Concluzia? NESIMŢIRE! CEA MAI CRASĂ NESIMŢIRE POSIBILĂ! BĂTAIE DE JOC LA ADRESA NOASTRĂ! După ce că ne-au dat nişte premii „ca să fie”, nici nu s-au obosit să ni le potrivească! La Râmnic primeam de la CL bani grei pentru olimpiade judeţene, anul ăsta pentru o naţională am primit proverbiala LAE!

De ce? Simplu. Sunt elev. Nu eu votez. E an electoral. Cu banii se pot face lucruri mai importante decât premierea unor amărâţi care şi-aşa vor pleca probabil din ţară. Mai bine îi dăm pe mici şi bere.

Ruşine.

Despre admitere

Posted in Bună ţară, rea croială, De pe net, Localisme with tags , , , , on Iunie 27, 2008 by fourtyseven

Iată că s-au postat pe net rezultatele repartizării computerizate pe 2008, şi nu prea mă bucur. Adică, rezultatele de la teze sunt slabe şi mediile mari. Plus că tezele se pot măslui… dar, ca idee, eu acum un an, când eram în febra admiterii, îmi făceam mari griji pentru nota de la română, fiind sigur că dacă iau sub 9 acolo nu am şanse să intru unde am vrut.

Anul trecut, la specializarea mea, ultima medie a fost 9,70, cu ultima medie la TN de 9,50. Normal că îmi făceam griji. Am nimerit la o clasă puternică, avem mulţi olimpici şi se trage de noi. Anul ăsta? Ultima medie de admitere a fost 9,45, cu cea de TSU de 9,05. Păi cum vine asta, frate?

Au fost mulţi cu medii de absolvire mari, din şcoli mai slabe, deci mai slab pregătiţi. True, am avut media de absolvire 10, am venit dintr-o şcoală slabă, dar am avut 9,80 în examen. Nu 9,05 ca aici. Ce fel de sistem cretin e ăsta? Mie mi se părea mai corectă folosirea examenelor de admitere, să nu conteze media de absolvire, eventual să se facă examen specializat pentru fiecare specializare.

Dacă se va trece la admitere pe bază de medie, liceele bune se vor umple de elevi de la ţară/şcoli slabe, cu medii mari, iar cei de la şcoli mai pretenţioase, cu medii mai mici, ar fi excluşi. Ultimul refugiu ar fi clasele de bilingv, care cer probă… da’ să fim serioşi…

Scurtă – am găsit un joc foarte interesant, prin amabilitatea unui bun prieten. Un simulator politic foarte bun, poate un pic exagerat… try it out.

Altă scurtă – melodia care mă obsedează mai nou. Soundtrackul Arizona Dream, Bregovic. Compozitorul care mă obsedează mai nou.:D

Şi alta, din acelaşi CD, cu Iggy Pop la voce – TV Screen. Pe lângă clasicul In the deathcar.