Amintiri din copilărie (II)

Dacă tot începe toamna şi aduce iz de şcolar de generală, nu pot să nu remarc că unele lucruri nu se schimbă niciodată. Hai să las la o parte povestirile romanţate despre un şcolărete mic şi gras în ciclul primar. Şi să trec la chestii care m-au marcat în gimnaziu. Când mergeam pe jos la şcoală printr-un cartier simplu din Râmnicu Sărat. Chestiile s-au schimbat în perioada liceului, că în Buzău circul doar pe arterele principale (bine, puţin printre nişte blocuri obscure) pentru că pe acolo mă poartă drumul.

Ieşeam seara pe la 6 şi remarcam o chestie. Invariabil, când se lăsa întunericul, nu mergea de nici o culoare, fie ea albă, galbenă sau tipică, iluminatul stradal. Adică mergeam pe străzi cu totul întunecate, la lumina lunii şi a farurilor care treceau pe lângă mine, parcă plutind vampiric în întuneric.

Şi azi, înainte de noul an şcolar, am încercat din nou sentimentul ăsta, pe care nu l-am mai avut de mai bine de 2 ani. Oh, the joy.

Anunțuri

Un răspuns to “Amintiri din copilărie (II)”

  1. am terminat a 12-a si totusi am fost la inceputul de an scolar la liceu!
    mi-e tare drag si poate nu liceul in sine ci faptul ca acolo mi=am last 4 ani si multi prieteni!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: