Din Bucureşti

Mda. Deci ieri am fost în Bucureşti cu scopul de a merge la Gaudeamus, şi la TNB. Şi cu scopul meu adiţional de a vizita celebra şi mult lăudata şaormerie Genin.

O cronică la Edward al Treilea facem diseară, că acum am de făcut teme, dar scriu câteva chestii despre ce a fost prin Bucureşti.

Luând-o cu începutul, am venit la Buzău cu personalul de 7.20 şi am stat în faţa liceului până la microbuz. Aşteptarea nu fu lipsită de evenimente. Imaginaţi-vă un tip îmbrăcat în piele, cu fes, ascultând muzică şi stând singur cu o desagă în staţia de autobuz. Trece pe acolo o maşină a poliţiei comunitare cu doi duzi în ea. La 10 metri de mine se opreşte, marche-arriere în faţa mea şi deschide geamul. Eu, cetăţean onorabil, scot căştile din urechi şi mă apropii. Ora 8 şi 15. ADP-ul îmi ia datele. Locul „Batacandei” din minţile mele e luat de un „UADAFAC?” răsunător. Nu aveam buletinul la mine, dar cooperez şi îi zic cine sunt, ce mai, toate datele. Poliţaiul motivează actul prin „e vorba de nişte copii dispăruţi”. Pana mea, eu chinez. După poveste, poliţaiul de la volan (citez) „Bine, Ioane. Drum bun!”. Mda…

Pe drum citesc din Delirul. Vorbă de duh. „Omul golit de visele sale e o biată creatură la îndemâna fiarelor care au acelaşi chip cu al său.” Zău că mă defineşte vorba asta.

În Bucureşti, la târgul de carte, eu îl caut pe Petre Ţuţea şi, în final, îl găsesc la o editură mai mică. Am ce citi la iarnă. Şi am găsit şi standul Jurnalului, am luat cu 5 lei înregistrări video de la Folk You 2007.

Apoi colegii mei s-au dus 80% la Unirea (m-am săturat deja de magazinul ăla) şi eu cu metroul spre Ştefan cel Mare, direcţia Floreasca, spre Genin. Am găsit, am comandat una mică, şaormarul era turc (cred) şi am mâncat-o până la metrou. DEMENŢIALĂ. EXCELENTĂ. Un pic sărată pentru mine, dar e grozavă. Nici o şaorma nu se compară cu ce fac ăia acolo.

Anyway, fuga la Unirea. Îi găsesc pe băieţi la Spring Time aşteptând comenzile (ha ha, eu am halit deja:D) şi ce să fac, îmi iau şi eu o Carlsberg, să stăm la palavre. Ei îşi iau nişte „frigărui”, care numai a frigărui nu arată (părerea mea)… meh, nu mai halesc de la ei. Şi dup-aia, în cel mai pur stil ONM-ist posibil, hochei pe aer! Distracţie la greu, degete lovite, râsu-plânsu… distracţie pe noi.

Şi purced eu singur-singurel să trag o fugă spre Piaţa Romană. Constat că în marea de oameni din Bucureşti nimeni nu mi-a comentat faimosul şi controversatul fes care zilnic e subiect de bârfă în Buzău. Şi apropo, Piaţa Romană nr. 9 (cea din cântecul lui Alifantis), la scara C are 47 de apartamente. :D

Diseară revin cu mai multe.

Anunțuri

3 răspunsuri to “Din Bucureşti”

  1. trebuia sa-mi zici si mie de shaormeria aia k veneam si eu…>:D<

  2. bucurestiul e frumos atata timp cat nu locuiesti acolo:(

  3. Of…Bucuresti, cimitir al tineretii mele:((

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: