Excursie

De lene nu am scris înainte. Anyway, am fost la Sinaia cu clasa. Am stat la o pensiune în afară (Tranzit îi zice, 80 de lei pe noapte în cameră dublă, budă, apă caldă, teve, etc.) şi ne-am învârtit pe acolo.

Prima zi am petrecut-o urcând pe munte spre Stâna Regală, 1280 de metri înălţime. Urcuşul a fost greu dar frumos, e potecă dar am preferat să tăiem printre poteci. Oricum, pentru un gras ca mine e un vis, nu e la fel de solicitant ca o oră de sport dar se arde multă energie. Mi-era cam cald (understandable, doar eram tot în piele, credeam că avea să fie mult mai cald).

Sus am mers la o ciocolată caldă la cabană. Oameni buni, evitaţi cabana Stâna Regală. Sunt nişte scârbe. La început mi-au zis că nu mai au ciocolată caldă. Apoi am luat, şi ne-a dat bonul. Eram 24 deinşi, din care unii nu au luat nimic, şi au taxat 25 de băuturi. Eu a trebuit să strâng banii de la colegi, şi fiindcă nu-mi ieşeau banii pe bon m-am enervat groaznic. Mai ales că majoritatea deja porniseră. Diriga a trimis pe câţiva după ei, da’ în 10 minute nu a venit nimeni. Am dat şi eu în telefon, am zis „bă, veniţi imediat înapoi, cine v-a dat voie să plecaţi?”. Dup-aia mi s-a reproşat că m-am purtat prea ca un şef, eu le-am răspuns că sunt măgari. Şi sincer, cam aşa a şi fost. Responsabilitatea mea de casier presupune să ştiu sigur că toţi au dat banii (apropo, în final ne-am dat seama că ne-au ţepuit jegurile alea, a pus diriga bani de la ea). Oricum, m-am enervat crunt, că pentru lucrurile bune nu primesc nici o mulţumire, dar toţi au sărit la gâtul meu că m-am purtat prea autoritar.

Am coborât mai mult singur (de nervi, de) până m-a sunat diriga să mă opresc. M-am întins pe frumze şi m-am uitat la cer. Doi excursionişti pe care îi depăşisem au trecut pe lângă mine, m-au întrebat dacă mi-e rău, am zis de ce m-am oprit. Da’ înainte de asta i-am auzit „şi eu mă mirasem, mamă ce compresor are ăsta”. Am stat 10 minute până au venit ai mei şi am purces iar la drum.

A doua zi, casa lui George Enescu. Super faină, e ceva de mers da’ merită, e superbă. Şi Peleşul. L-am mai văzut o dată acum 10 ani, da’ e singurul palat regal pe care l-am văzut până acum şi pe care îl pot numi „locuibil”. Regele avea nişte gusturi minunate, foarte mult lemn. Da’ sunt convins că toţi îl ştiu. Nişte colegi au mâncat la Bonaparte sau cum îi zice, pe drumul spre castel. Când i-am găsit la gară le era rău. Eu am mâncat la Economat, lângă Peleş. Grozavă mâncare, recomand.

După asta, am fost la mănăstirea Sinaia. Din câte am auzit de la dirigă, mănăstirea a dat numele localităţii. E superbă, am aprins acolo nişte lumânări şi după ce m-am întors de acolo parcă mi-a mai trecut un pic supărarea. Asta pentru cine nu crede în Dumnezeu. Oricum, am luat trenul, întârziere juma de oră, era să ratăm legătura spre Buzău, da’ în cele din urmă am ajuns.

Şi acum scriu.

Anunțuri

Un răspuns to “Excursie”

  1. Frumoasa excursie fourty :) dar totusi, nu lipsesc comentariile care fac România atat de România :)). Eu cand am fost in romania scateam toti banii pe care ii aveam, noroc ca eram cu un prieten odata ca a vrut una sa ma faca cu o juma’ de milion :D mai ales ca atuncia sau schimbat si Leii in Ron si nah nu eram obisnuit deloc.
    Si nu are rost sa te enervezi pentru niste ignoranti :-j.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: