Risc asumat (şi plătit)
Ieri am fost în Bucureşti ca să-l văd pe Baniciu şi să-mi iau şi eu albumul. Şi, neavând maşină la discreţia mea, am suit în tren. Din Râmnic în Bucureşti cu rapidul de 6 fără 10, care trebuia să ajungă în Gara de Nord pe la 8 şi 5. A ajuns la 8 şi 15, iar concertul începea la 9. Eu fuga la metrou, iau cartelă, schimb la Victoriei, fuga la Aviatorilor cu alt metrou şi apoi fuga pe jos până la HRC. (notă – noroc cu talpa stil pernă a sandalelor, altfel îmi mureau picioarele) Stau la concert până pe la 11 şi 5, când, forţat de împrejurări, a trebuit să fug să îmi prind trenul. Care pleca din Bucureşti la 12 fără 10. Deadline-ul stabilit de mine pentru gară era 11.40, extensibil la şi 45 maxim. 11:23. Surpriză! La Aviatorilor nimeresc la fix metroul. Fuga la Victoriei. Schimb linia. 9.50 indică ceasul.
Aştept. Se face deja 11.35… nexam metrou. Aflu că l-am ratat pe ultimul. Nu disper, fug la taxi. Nenorociţii, nici unul nu a vrut să mă ia până la gară, cică e distanţă scurtă… dar eu pierdeam trenul! Mai încerc la câţiva… nimic. Ironii:
1. de lângă HRC puteam lua un RATB (şi riscam amendă, da în pix mă durea de ea) şi ajungeam la timp
2. de la Victoriei dacă nu aşteptam metroul/taxiurile şi măream un pic pasul, prindeam trenul.
Ora 12 noaptea. Sunt lângă Gara de Nord, conversez cu nişte babe despre aurolacii de pe trotuare şi de la intrare. Mi-e frică. Era să mă acosteze unul (care mi-a cerut ţigări, i-am zis “n-am” şi el “de ce fugi aşa?”, noroc că am continuat să merg). La 12 şi 5 intru în gară, însoţit de un binevoitor care locuia prin zonă. Scap de aurolaci, fuga la bilet. Iau la personalul de 5 şi 10, primul tren care pleca din gară… şi mă duc la sala de aşteptare. După 10 minute, garda. Se uită lung la bilet şi mă trimite la altă sală, cică de clasa a doua. Şi mă duc acolo. E ora 12.20. Muzică nu pot să îmi pun că am baterie puţină şi mă adoarme. Să dorm nu pot de frica găştilor. Uite şi 2 ţigani care intră… îi văd, dau turul şi pleacă. Ce să fac, stau pe gânduri.
Un sfert de sală pleacă la 1:45, e tren spre mare. Eu şi majoritatea celor de vârsta a treia rămânem. Continuu să stau pe gânduri. 2 jumate, ţiganii intră iar şi se culcă pe bănci. E bine. 3, pe afară nu mai sunt găşti, e linişte şi pace. Mă duc şi-mi iau o Twix să nu adorm. De aici pe lângă statul pe gânduri îmi mai pierd vremea plimbându-mă. Ora 5 fără 10, merg la tren… nişte inşi de pe o bancă mă întreabă cât e ceasul. E fără 10, le răspund (ceasul la 10 metri de ei…) fără să întorc capul. Nu mai ştiu ce zic, da’ o tulesc în tren eu repede, tot de frică.
Da’ şi trenu’, era cu schepsis. Jumate de garnitură mergea la Mărăşeşti şi cealaltă la Galaţi (acum înţeleg de ce se mişca trenul înainte să plece din Buzău – apropo, ăsta e trenul care m-a inspirat să scriu “despre Crăciun şi ţigani”. Dar am mers cu el până la Râmnic, şi a întârziat doar 4 minute. WTF? Întârzie personalul mai puţin ca rapidul? Au fost 4 ore de drum, oprire la fiecare haltă amărâtă. Şi am reuşit şi să dorm în el! Aşa că am reuşit să dorm în 25 de ore doar 15 minute… şi nici măcar nu mi-a fost foame. Oricum, m-a surprins că “dl.” controlor mi-a zis “bună dimineaţa”. Lol, wtf?:D. Ajuns în Râmnic am luat un taxi până acasă.
Taximetristul ăsta era cu totul diferit de bucureşteni. Posesor de Logan Ambiance, politicos, m-a salutat, atitudine binevoitoare (chit că atunci când i-am zis “blocurile turn” nu am fost clar şi era să mă ducă la alte blocuri turn), mi-a dat bună ziua la plecare, mi-a mulţumit când i-am plătit… bucureştenii ăia nici măcar să mă ia nu au vrut.
Nesimţire.
Aaa, altă chestie. Tot apropo de asta. Un drum cu rapidul de la Râmnic la Bucureşti e 31 lei cu rapidul. Oarecum scump, dar cam merită. Un drum cu personalul e 2 lei între Râmnic şi Buzău. Perfect preţul, nu am ce zice:D. Un drum cu personalul între Bucureşti şi Râmnic e 8,4 lei (iar nesimţita de la gara de nord a cerut 9 lei… >:P). Şi un drum cu acceleratul între Buzău şi Râmnic e cu 5 bani mai ieftin. Toate biletele sunt la clasa a doua cu reducere pentru elev. Cum naiba vine asta? Adică diferenţa între accelerat şi personal e minusculă… da’ 6,4 lei diferenţă? Pentru încă 5 kilometri la oră şi 2 staţii omise? Puh-leese. Da’ ce să faci, ai nevoie, dai banu’…
